ELEMENTE ALE INTERTEXTUALITĂȚII ÎN OPERA DRAMATICĂ A LUI CONSTANTIN CHEIANU

Obiectul de cercetare al acestui articol îl reprezintă fenomenul intertextualității în discursul dramatic al lui C.Cheianu. Cercetarea noastră are intenția de a identifica formele de intertextualitate valorificate de dramaturgul C.Cheianu, sursele de inspirație și argumentele ce servesc ca fundal de concepere a textului produs. Intertextul își asociază ironia și aluzia, iar C.Cheianu își asociază eticheta de scriitor postmodern prin textele sale dramatice. În opera dramatică a lui C.Cheianu întâlnim elemente intertextuale care evocă diverse epoci și curente literar-filosofice: mitologie antică, mitologie română, folclor, literatură română, literatură universală, filosofie, maxime, proverbe, expresii românești etc. Strategia evidentă urmată de către dramaturgul C.Cheianu este cea conativă – textul nou-creat cu elemente de intertextualitate este un instrument de captare a atenției receptorului, de incitare să decodeze aluzia culturală efectuată și, în același timp, un instrument de manipulare a destinatarului. Cuvinte-cheie: intertextualitate, text dramatic, receptor, cultură, interpretare