Difficulties of the Republic of Moldova’s Russian-speaking community integration: consequences on national security

Rezumat. În acest studiu autorul îşi propune să explice specificul statului post-sovietic Republica Moldova, care, rezidă în faptul că comunitatea de limbă rusă cuprinde nu numai minoritatea naţională rusă (5,95%), ci şi alte minorităţi etnice - ucraineană (8,34%), bulgară (1,94%) găgăuză 4,36%)- care au fost supuşi în perioada sovietică unui proces intens de deznaţionalizare şi rusificare. Integrarea vorbitorilor de limbă rusă în societatea şi cultura moldovenească este destul de scăzută, deoarece nu cunosc limba de stat. Din cauza slabei integrări sociale, vorbitorii de limbă rusă preferă vectorul de est al integrării regionale, în ciuda avantajelor clare oferite de integrarea europeană. Succesul unui bun avantaj al ţării pe calea integrării europene, susţinut de o majoritate consolidată a societăţii moldoveneşti, implică eforturi pentru o mai bună integrare în societatea moldovenească a vorbitorilor de limbă rusă. Abstract. The specifics of the post-Soviet state the Republic of Moldova is that the Russian-speaking community comprises not only the Russian national minority (5.95%), but also other ethnic minorities – Ukrainian (8.34%), Bulgarian (1.94%) Gagauz (4.36%) – who were subjected in Soviet times to an intense process of denationalization and Russification. Their integration into the Moldovan culture is quite low. A bad integration into Moldovan society, poor knowledge of Moldovan (Romanian) language by the Russian-speaking minority leads to the fact that they prefer the Eastern vector, despite the clear advantages offered by the European integration. The success of a good forward of the country on the path of European integration, supported by a reinforced majority of Moldovan society, involves making efforts to a better integration of Russian-speaking communit