JURNALISMUL CONVERGENT: OPORTUNITĂȚI ȘI PERSPECTIVE ÎN SPAȚIUL MEDIATIC DIN REPUBLICA MOLDOVA Însemnări marginale la o teză de doctorat

În condițiile create de tehnologiile digitale de comunicare, convergența media în Republica Moldova pătrunde cu sigu- ranță în instituțiile mediatice și le supune unor schimbări organizatorice, de structură, de management; influențează pro- cesul de producere media, psihologia creației jurnalistice, prezentarea realității și perceperea ei de către publicul consumator. Noul fenomen pune stăpânire pe spațiul informațional conform unor legi ce se formează în mod obiectiv în urma reacțiilor ce se produc pe multiple planuri: novații tehnologice; interes politic și economic; stări culturale și implicații sociale. În RM convergența media are aceleași repere evolutive ca și în SUA și în UE. Mai întâi s-a produs convergența serviciilor, a structurilor economice cu răspundere limitată, care s-au format la începutul anilor ”90 ai mileniului trecut și prestau programe de televiziune prin cablu. Convergența serviciilor s-a dezvoltat grație rețelelor și terminalelor numerice și a căpătat dimen- siuni economice și culturale. Evoluția mijloacelor tehnice de telecomunicație a stimulat convergența rețelelor care a condus la trecerea de la semnalul analog la cel numeric. Convergența sistemelor tehnice inginerești, confecționarea calculatoarelor electronice de mici dimensiuni, încorporate în aparate telefonice, dotate cu camere de luat vederi, a oferit oportunități mari pentru obținerea, prelucrarea și difuzarea informației, pentru comunicarea interactivă jurnalist–auditoriu. Toate împreună au provocat noi dimensiuni fenomenului convergenței media, care pornește din unirea posturilor de radio cu cele de televi- ziune. Operațiile unirii instituțiilor mediatice au fost efectuate în RM de oamenii politici și de cei de afaceri. Ele au produs efecte în lanț și, fiind catalizate de luptele pentru putere, s-au extins asupra sistemului media în întregime, a calității pro- duselor jurnalistice, a relațiilor producători-consumători de informații. Cuvinte-cheie: convergență, media, sisteme tehnice, jurnalism, holding, internet, cercetare, politică, produs, relații. `DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.581657