Specifiul cromaticii în pictura națională din perioada interbelică (1918–1940)

În prezentul articol este caracterizat specificul culorii în pictura națională din perioada anilor 1918–1940, sunt identificate traseele de influență artistică ale plasticienilor basarabeni şi sunt menționate reperele stilistice ale unor pictori renumiți ş.a. Printre artiştii care au activat în acest segment cronologic sunt N. Gumalic, P. Piscariov, V. Ocuşco, A. Climaşevschi, P. Șilingovski, L. Arionescu-Baillayre, A. Baillayre, E. Maleşevschi ş.a. Activitatea lor este influențată de diverse direcții artistice – arta realistă rusă şi arta modernistă europeană – cu care ei s-au familiarizat în timpul studiilor şi călătoriilor. Autorul a determinat raportul culorilor în pictura din perioada cercetată în funcție de orientarea artistică, care se bazează pe tonalități calde de cafeniu, brun, în cazul influenței artei ruse de factură „peredvijnicistă”, şi pe tente de verde-albastru, gri verzui, în cazul influenței artei moderne europene. Din studiul comparativ se observă o trece- re de la tipul de contrast tonal şi caloric din perioada influenței „peredvijniciste”, la cel de culoare – simultan, com- plementar, de saturație ş.a., în picturile „moderniste”. De asemenea, este evidențiat caracterul informativ al culorii din unele lucrări, bazat pe valențe simbolice inspirate din literatura şi pictura rusă de la hotarul secolelor XIX–XX