OMORUL SĂVÂRȘIT CU SCOPUL DE A PRELEVA ŞI/SAU UTILIZA ORI COMERCIALIZA ORGANELE SAU ŢESUTURILE VICTIMEI: ANALIZĂ DE DREPT PENAL

Este oportună agravarea răspunderii pentru omorul săvârșit cu scopul de a preleva şi/sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei. Lipsa practicii de aplicare a lit.n) alin.(2) art.145 CP RM nu înseamnă deloc că această normă este inutilă. Utilitatea ei se măsoară nu doar praxiologic. Latența considerabilă a omorului săvârșit în prezența agravantei examinate presupune că săvârșirea acestei infracțiuni este oricând posibilă. Stabilirea răspunderii pentru infracțiunea prevăzută la lit.n) alin.(2) art.145 CP RM are conotații preponderent preventive, aceasta fiind o dovadă a respectării principiului stabilit de alin.(2) art.2 CP RM. Victimă a infracțiunii prevăzute la lit.n) alin.(2) art.145 CP RM este persoana ale cărei organe sau țesuturi se preconizează a fi prelevate, utilizate sau comercializate. În sensul lit.n) alin.(2) art.145 CP RM, omorul în scopul de a preleva şi/sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei este săvârșit de persoana care: îşi dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii de privare ilegală de viață a victimei; prevede decesul acesteia; dorește sau admite în mod conştient survenirea decesului victimei. Atunci când scopul infracţiunii prevăzute la lit.n) alin.(2) art.145 CP RM nu are legătură cu transplantul de organe sau țesuturi ale victimei, subiect poate fi orice persoană (nu doar un lucrător medical) care îndeplinește condițiile stabilite de art.21 CP RM. Pentru aplicarea lit.n) alin.(2) art.145 CP RM este irelevant dacă aceeaşi persoană comite omorul şi realizează prelevarea, utilizarea sau comercializarea organelor sau ţesuturilor victimei omorâte