CARACTERISTICI SPECIALE ȘI REGULI DE CALIFICARE A INFRACȚIUNII DE OBICEI

În prezentul studiu este efectuată o analiză a infracțiunii de obicei. Sunt punctate particularitățile definitorii ale acestei forme a infracțiunii unice legale, fiind formulare reguli de calificare a acesteia. Se arată că caracterul de obișnuință (de îndeletnicire) al unei infracțiuni poate fi desprins, în special, pornind de la numărul de acte materiale realizate. Repetarea actelor materiale în cel puțin trei rânduri este în stare să marcheze prezența unei infracțiuni de îndeletnicire. În planul calificării unei infracțiuni de obicei (de îndeletnicire) nu interesează fiecare act în parte, ci totalitatea actelor. Continuarea săvârșirii unei infracțiuni de obicei, ulterior intervenirii momentului său de consumare, nu necesită o nouă calificare, cele săvârșite constituind o singură infracțiune (de obicei), dar nu un concurs între două sau mai multe infracțiuni de obicei. În procesul calificării unei infracțiuni de obicei nu interesează limita maximă a actelor realizate, ci limita minimă. Nefiind atinsă limita minimă, dispare necesitatea aprecierii celor săvârșite drept infracțiune. În acest caz, cele comise nu prezintă pericol social caracteristic unei infracțiuni