Clinical management of the birth in breech presentation

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Modul de naștere în prezentația pelviană rămâne a fi un subiect controversat, deoarece PP este asociată cu o morbiditate și mortalitate prenatală mai mare. Siguranța nașterii vaginale pelvine constituind principalul punct de controversă. Scopul lucrării. Analiza nașterilor în prezentație pelvină din cadrul SCM „Gheorghe Paladi” între anii 2020-2021. Metode și materiale. Sunt prezentate datele unui studiu retrospectiv, care a inclus analiza nașterilor la pacientele cu prezentația pelvină a fătului. Au fost analizate datele din registrele de naștere a 429 de paciente care au născut între anii 2020-2021 în cadrul SCM „Gh. Paladi”. Rezultate. PP a fătului a fost constatată în 4,4% cazuri. Sarcinile au fost finalizate la 37-40 săptămâni în 80,9% din cazuri iar în 19,1% cazuri nașterile au fost premature. Nașterea a fost finisata prin operație cezariană (OC) urgentă în 59,7%, urmată de OC plană - 33,3% cazuri, pe cale naturală au născut doar 7% din gravide. Printre complicațiile care ar fi influențat poziția intrauterină a fătului au fost: în 12,8% circulara de cordon ombilical, anomalii de dezvoltare a organelor genitale interne depistate în 4,2% de cazuri; oligoamnioza - 3,03%, polihidramnioza - 0,93%, cordon anatomic scurt - 2,1%. Copii cu o greutate mică la naștere până la 2500 g s-au înregistrat în 19,8% cazuri, 22,6% din copii au fost cu o masa cuprinsă între 2500-3000 g, 31% din copii -cu masa între 3000-3500 g, 19,4% din copii – cu masa între 35004000 g, iar feți macrosomi s-au înregistrat în 6,5% de cazuri. Concluzii. Tactica de conduită a PP se stabilește individual, în dependență de factorii materni și fetali. Nașterea vaginală în PP este complicată și doar personalul medical calificat și cu experiență este abilitat în conduita acestor nașteri.Background. The way of delivery in breech presentation (BP) continues to be debated, as BP is associated with higher prenatal morbidity and mortality, mostly related to the mode of birth. The safety of pelvic vaginal birth is the most discussed problem. Objective of the study. Analysis of births in pelvic presentation in Gheorghe Paladi Hospital between 2020-2021 years. Material and Methods. The data of a retrospective study are presented, which included the analysis of births in patients with pelvic presentation of the fetus. The data from the birth registers of 429 patients who gave birth between 2020-2021 Gh. Paladi MCH. Results: BP of the fetus was found in 4.4% of cases. Pregnancies were completed at 37-40 weeks in 80.9% of cases and premature birth - 19.1% of cases. The birth was completed by emergency caesarean section (CS) in 59.7%, followed by planned CS - 33.3% of cases, naturally only 7% of pregnant women gave birth. Complications that would have influenced the intrauterine position of the fetus in 12.8% was circular umbilical cord, abnormalities of development of internal genitals were detected in 4.2% of cases; oligoamniosis - 3.03%, polyhydramniosis - 0.93%, short anatomical cord - 2.1%. 19.8% of children had a low birth weight, up to 2500 g, 22.6% had a mass between 2500-3000 g, 31% - 3000-3500, 19.4% - 3500-4000, macrosome faces - 6.5% of cases. Conclusions: BP’s tactics of conduct are established individually, depending on maternal and fetal factors. Vaginal birth in BP is complicated and only qualified and experienced medical staff are qualified in their conduct