ÎNCADRAREA ŞLEAHTEI POLONEZE ÎN RÂNDURILE NOBILIMII DIN BASARABIA PE PARCURSUL SECOLULUI Al XIX-lea (Cazul familiilor de nobili Celinski şi Cernilev/Cernelevski)

În articolul dat, în baza documentelor de arhivă inedite şi a studiilor monografice publicate, vom analiza problema privind încadrarea nobilimii alogene în rândurile nobilimii din Basarabia, având ca exemplu şleahta poloneză. Basarabia, fiind amplasată strategic, a prezentat un interes deosebit în politica de extindere a Imperiului Rus. Din acest considerent, ţarismul, odată cu anexarea acestui teritoriu, a căutat să-şi creeze aici o baza socială care să susţină şi să promoveze politica imperială. Pe lângă acordarea diferitelor privilegii populaţiei autohtone, în special boierimii, administraţia imperială a promovat o politică de colonizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru şi de infiltrare în rândul boierimii autohtone a nobililor sau simplilor funcţionari de origine rusă, precum şi unora veniţi din Austria, Polonia etc. Ca rezultat, pe parcursul sec. al XIX-lea, alături de boierii autohtoni, în procesul de confirmare a titlurilor nobiliare la Comisia instituită în acest sens s-au încadrat şi reprezentanţi ai nobilimii alogene. Analizând dosarele depuse de şleahta poloneză, observăm că reprezentanţilor acesteia li se confirma titlul nobiliar în urma prezentării unei adeverinţe care certifica că Adunarea Deputaţilor Nobilimii din Podolia deja recunoscuse apartenenţa nobiliară a solicitantului. Însă, depistăm şi cazuri când reprezentanţilor şleahtei poloneze, după mai multe încercări, nu li se confirma titlul nobiliar, cu toate că Adunarea Deputaţilor din Podolia îi recunoscuse deja în rândul nobilimii. Din această categorie face parte, spre exemplu, familia de nobili Cernelevski, membrilor căreia la 18 decembrie 1802 Adunarea Deputaţilor din Podolia le-a confirmat titlul nobiliar, ca urmaşi ai boierului moldovean, paharnicului Andronache Cernelevski. Însă, urmaşilor săi le-au fost respinse toate cererile depuse, din considerentul că din dosarul analizat de către Adunarea Deputaţilor Nobilimii din Podolia lipsesc actele care ar adeveri că Adronache Cernelevski a deţinut rangul de paharnic, precum şi faptul că solicitanţii nominalizaţi sunt urmaşi direcţi ai acestuia. În situaţia creată membrii familiei Cernelevski cer să fie acceptaţi în categoria odnodvorţilor din Basarabia. Astfel, odată cu infiltrarea persoanelor alogene în rândurile nobilimii basarabene, s-a produs schimbarea componenţei etnice, rusificarea şi deznaţionalizarea acestei categorii sociale. Cuvinte-cheie: politică imperială, Basarabia, nobilime, şleahtă poloneză