MOSCHEI TRANSFORMATE ÎN BISERICI ORTODOXE DUPĂ ANEXAREA BASARABIEI LA IMPERIUL RUS

Sfârşitul secolului XVIII – începutul secolului al XIX-lea a fost marcat de o largă confruntare de forţe şi interese ale marilor puteri în sud-estul Europei. Un rol important în aceste confruntări l-au jucat Imperiul Otoman şi Imperiul Rus. Războiului ruso-turc din 1806-1812 s-a încheiat cu semnarea Păcii de la Bucureşti, în mai 1812. Ca urmare a acestui tratat, teritoriul de est al Moldovei, numit în Iaşi teritoriul „dincolo de Prut”, a fost anexat de către Imperiul ţarist. Noua administraţie a luat o serie de măsuri care au avut ca scop consolidarea administraţiei ţariste în noul teritoriu dobândit. O parte importantă din teritoriul anexat anterior a aparţinut aşa-numitului guvernământ otoman – „r0”, adică teritoriu administrat direct de către Istanbul, care a fost înfiinţată în Moldova în timpul secolului al XV-lea – începutul secolului XVIII. Printre problemele majore ce urmau a fi soluţionate de către administraţia ţaristă a fost şi problema statutului aşanumitelor proprietăţi musulmane, care au fost înfiinţate pe teritoriul unităţilor administrative otomane de-a lungul secolelor. Metodele folosite au fost simple, dar foarte eficiente. Deoarece populaţia aproape în întregime musulmană a părăsit teritoriul după 1812, moscheile au fost transformate în biserici ortodoxe cu aprobarea înaltului cler şi a autorităţilor civile ţariste. Pe 21 august 1813 Decretul ţarului Alexandru I a oficializat existenţa „Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului”, care a legalizat transformarea moscheilor în biserici creştine ortodoxe, aceasta din urmă fiind una dintre principalele metode de a impune dominaţia spirituală rusă în Basarabia. Cuvinte-cheie: unitate administrativă, tratatul de pace de la Bucureşti, Basarabia, exarh, cetate, mitropolit, moschee