MINDFULNESS-UL ȘI VITALITATEA SUBIECTIVĂ CA MEDIATORI AI RELAȚIEI ÎNTRE DEPRESIE, ANXIETATE, STRES ȘI MÂNCATUL PE FOND EMOȚIONAL

Current scientific evidence shows that emotional eating is a risk factor for obesity as well as for the development of eating disorders. It is also well established that depression, anxiety and stress are predictors for emotional eating. Research is now moving towards understanding the mediating factors of this relationship in order to develop effective intervention programs for the management of emotional eating. The aim of this study is to explore the relationship between depression, anxiety and stress and emotional eating and to test the potential for mediating subjective vitality, mindfulness and emotion regulation strategies. This is a cross-sectional study, conducted on an opportunistic sample of 2632 people; data collection was via a "Google forms". The questionnaire included a section on demographics (sex, age, education, occupation, marital status, monthly income), and measurement scales for both the dependent variable (emotional eating) and the independent variables (stress, depression, anxiety, subjective vitality, mindfulness, emotion regulation). The results indicate that emotional eating is a very common behavior in the study population, with 43.1% of participants having this tendency. Depression, anxiety, and stress correlate positively with emotion eating, while subjective vitality, mindfulness, and emotion regulation correlate negatively. Subjective vitality mediates both the impact of depression and anxiety on eating emotionally and mindfulness only that of depression. At the clinical level, this study indicates the need to develop programs focused on detecting a potential underlying depression when emotional eating is present as well as the development of programs based on increasing subjective vitality and training mindfulness to reduce emotional eating. Keywords: emotional eating , depression, anxiety, emotional stress.Dovezile științifice actuale evidențiază faptul că tendința de a mânca pe fond emoțional reprezintă un factor de risc pentru obezitate si pentru dezvoltarea unor tulburări ale controlului alimentar. De asemenea, este bine stabilit faptul ca depresia, anxietatea și stresul sunt predictori ai tendinței de a mânca pe fond emoțional. Acum cercetările se îndreaptă spre înțelegerea factorilor mediatori ai acestei relații pentru a fundamenta programe de intervenție eficiente pentru gestionarea mâncatului pe fond emoțional. Obiectivul studiului de față este reprezentat de explorarea relației care se stabilește între depresie, anxietate și stres și tendința de a mânca pe fond emoțional și de a testa potențialul de mediere al vitalității subiective, al mindfulness-ului și al strategiilor de reglare emoțională. Cercetarea de față reprezintă un studiu cros-secțional, realizat pe un eșantion oportunist alcătuit din 2632 persoane, în care colectarea datelor s-a realizat prin intermediul unui chestionar online distribuit prin platforma „Google forms”. Chestionarul include o secțiune de date demografice (sex, vârstă, educație, ocupație, statut civil, venit lunar), și scale de măsurare atât pentru variabila dependentă (mâncatul emoțional) cât și a variabilelor independente (stres, depresie, anxietate, vitalitate subiectivă, mindfulness, reglare emoțională). Rezultatele indică faptul ca mâncatul emoțional este un comportament foarte frecvent în populația investigată, 43,1% dintre participanți având această tendință. Depresia, anxietatea si stresul corelează pozitiv cu acest comportament, in timp ce vitalitatea subiectivă, mindfulness-ul și reglarea emoțională corelează negativ. Vitalitatea subiectivă mediază atât impactul depresiei cât și cel al anxietății asupra mâncatului pe fond emoțional iar mindfulness-ul doar cel al depresiei. La nivel clinic acest studiu indică dezvoltarea unor programe centrate pe detectarea depresiei subiacente atunci când mâncatul pe fond emoțional este raportat la cote ridicate precum și dezvoltarea unor programe bazate pe dezvoltarea vitalității subiective și antrenarea mindfulness-ului pentru reducerea mâncatului pe fond emoțional.   Cuvinte cheie: comportamentul de a mânca, depresie, anxietate, stres emoționa