Prețul abonamentului:an an . . ’ . . . 2 fl. (4 coroane). ;& o jumitate de an . . . 1 fl. (2 coroane).Pentru România 10 lei anual.Abonamentele se facla „Tipografia“, soc. pe acțiuni, Sibiiu.Apare In fiecare Duminecăf INSERATEse primesc in biroul adminlstrațiunii (strada Poplăcii nr. 15.)— Telefon nr. 14.Un șir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr. a treia oară 5 cr.; și timbru de 30 cr.La scoale românești!(em.) Suntem un popor sărac, la ce să o mai ascundem, o știm cu toții! Părinții noștri îpsă au fost și mai săraci, a iobăgiei, și mâncau amara pâne urmările , robiei, și erau mâncați de năcazuri, de nu mai știau de ei. ;Săraci, cum au fost, ei nu ’și-au uitat de un lucru și. anume de cel mai măreț, de viitorul fiilor lor, de creșterea înțeleaptă . a surceilor lor. Ș; pentru acest sftrșit pusu-și-au osul și brațul adunat-au bani și ridicat-au și muncit-ap până-ce au făcut 5 seminare pentru creșterea preoților: în Sibiiu. Blaj, Gherla, Caransebeș și Arad', și au ridicat 5 școale pregătitoare pentru învățători: în Blaj, Sibiiu, Gherla, Arad și Caransebeș. Au făcut 4 gimnazii: în Brașov, Blaj, Năsăud, Beiuș și unul de jumătate în Brad. Au făcut școală reală în Brașov și comercială toț acolo. Astfel au muncit înaintașii noștri! Astfel au muncit și cu munca lor au adunat milioane din care să împărtășește atâta tinerime și se ajutoră la școale: tineri cu care ne fălim, căci sânt parte sănătoasă a trupului neamului românesc.Dar’..* Gloria străbună^ pe străbuni cinstește' înzadar cu ea, nepotul se fălește UNoi cești de acum mai avem o lungă cale de străbătut și cu atât mai vîrtos cu cât cei care locuesc cu noi împreunărOIȚA.Adormi, adormi...Adormi, adormi odorul meu, Si crești, drăguța, mare, S’ajuți măicuții că-’i e greu: Căci numai tu și Dumnezeu E tot ce dinsa are!Adormi, adormi... La sinișor Măicuța te .hrănește, Si crești, si-’i fii de ajutor, Si torci măicuții un fuior — ți multe dacă-’i crește!Adormi, adormi... Cu drag la sin Măicuța 'mi-te stringe, Căci tu vei plânge cu suspin în urma mea în țintirtm Și altul nu va plânge!losif Stanca.înaintează și noi trebue să ținem pas cu ei, ba ce e mai mult; nu cu ei, care acum ne sânt deopotrivă, ci cu celelalte neamuri din largul lumii, care au înaintat, având și vreme și mijloace; pentru a înainta mai mult decât noi.» Să fne străduim spre înaintare > Dâr’ bine! Școale mai înalte avem puține, sânt unde și unde câte una. Am adunat bani, stăpânirea nu ne-a lăsat se ne mai facem școale. Sibiiul, Aradul, Timișoara și alte: centre românești sânt lipsite de gimuașii, de reale și de alte soiuri de școale de care am avea trebuință.Adunat-am baui destui,, și încă cu mare chin, numai ca să ne facem școale mai înalte acolo, unde tinerimea Româ- nimii din giur voia și era sătoasă după învățătură. Stăpânirea însă nu ne-a lăsat, ca pe chiar banii noștri să ne ridicăm școale, ea ne-a lipsit de cel mai sfânt drept, de dreptul de a ne lumina.Dar’ ne va întreba cineva: Ei bine, nu sânt destule școale străine ? Sunt, le vom răspunde noi! Dar’ ce folos, căci unele sânt săsești, pe care le putem cerceta, căci ori-cum ele sânt școale, care ne deprinde cu învățătura Nemților, a unui luminat popor, și apoi mai sânt și ungurești, care deși susținute cu miile și milioanele noastre, totuși sânt cuiburi, din care nu mult folos putem trage.Nu, pentru-că acolo ura față de tot ce e românesc se sădește în ini-Cântarea României.(Urmare).'36.Pentru-ee stai înmărmurită, o țeară română?... Nu-’ți mai aduci aminte de zilele tale cele vechi? Trăsnetul se sdrobia în mâ- nile celor nebiruiți... turbanul se rostogolia în țărînă... străinul fugiaca de moarte când vedea amenințătorul tău steag, oe era simbol de dreptate, putere și libertate... Turcul cuprins de, spaimă, alerga să se ascundă între cădîne în harem... și tătarul lua în trapătul cel mare al calului, calea pustiei...37.în poalele unui munte se întindea o câmpie mare și un soare strălucitor, o lumină. ...Doi înși se preumblau încetișor printr’lnsa... sta adesea în loc și apoi se porniau mai departe... Precum spicurile în vremea coasei zac unele peste altele, așa și oase peste oase de morți grămădite acoperiau pământul... niște petece de steaguri sfâșiate și acățate încă de prăjina plecată, de-abia se mai mișcau de vân- mile fragede ale tinerilor, așa încât o seamă de tineri es din ele ca și perduți de neamul, care ’i-a născut și crescut. Despre i Horia, Cloșca, Crișan și lancu li-se spune de cătră profesorii unguri, că au fost niște tâlhari, despre neamul nostru, că este un popor de nimica și câte alte nimicuri, în urma cărora unii tineri se înstrăinează de neam, și se amestecă cu străinii. E drept, că mulți din tinerii noștri es din școalele ungurești și mai tari în credința față de neamul lor, dar’ ce folos, că nu-’și cunosc neamul, literatura, scrierile lui și multe alte nu cunosc ei. O părticică bunișoară trece în ape, străine și asta trebue să ne îngrijească. ... xîn fața acestor, lucruri, ce avem să facem? Răspunsul nu e greu de aflat. Să facem, ca din tinerii noștri să ese bărbați, care să-’și cunoască neamul, trecutul lui, oamenii lui de seamă, și spre acest sfîrșit n’avem decât să ne ducem fii la școalele românești, câte biete le mai avem.Școalele din Brașov, Blaj, Năsăud,. Brad, pentru Români s’au ridicat. Pentru creșterea fiilor Românilor s’a pus carul în peatră și s’au adunat banii trebumcioși și s’a muncit din greu, până-ce s’au făcut acele foculare de lumină, pentru tot ce e românesc. Ei bine, pentru-ce să nu ne folosim de prilegiul ce ni-se dă, de a ne crește tinerii românește?tul ce dogoria... un nor de corbi fâlfăia pe deasupra croncăind, vâltura și se învîrtegia în toate părțile și apoi deodată se asvîrleă cu- iuțeală peste oase. Nici o locuință mi se mai zăria în acea vale a morții... ici-eolo niște movile, sămânate fără rînd, încrețiau numai ca niște valuri meiul câmpiei... și pe fiecare din acele movile era câte un semn deosebit..-, pe una o cruce roșie plecată... pe alta un turban sângerat cu semiluna înfiptă pe dtn- sul... mai departe o lance tătărească sfărîmată ...și acolo stau, mormane grămădite de pe seminție și lege, oasele neamurilor, cari se în- timpinară pe acest câmp de bătaie... fiecare la un loc cu un semn de isbândă... La marginea câmpiei era e pădure, din fundul căreia se auzia eșind o fășuire neînțeleasă... o plângere ce sămăna cu vaietele sufletelor chinuite... Copacii erau împestrițați de frunze felurite, pline de o rouă roșie... și în vîrful unui stejar bătrân un vultur alb fâlfăia din aripi... Și la fiecare din acele mormane cei doi oameni îngcnnnchiau și ziceau împreună: „Slavă „ție, țeara noastră!... ficiorii Hunilor s’au in-Pag. 258 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 33La Lugoj!Sftntem a s u p r i ţ i şi ne e a m a r ă vieaţa şi ne e chinuit traiul pe care-’l ducem sub oblăduirea ungurească. Suntem asupriţi şi pe nime nu-’l doare, asupritorului ’i-a perit mila, şi se înrăieşte din ce în ce. Cătră cine ne vom întoarce privirea, dacă nu cătră n o i? Cine ne va ajuta, dacă noi nu vom stărui pentru a eşl din năcazurile în care duşmanul ne a înglodat ?Ni-s’a luat totul, ni-s’au răpit drepturile şi ne-au dăruit cu datorinţele cele grele şi de ne mai suferit.Dar’ nu! Nu ne-au luat totul, pentru-că nu au putut şi nu au avut cura- giul. Şi acesta ce ne-a mai rămas e o Reuniune din multele, ce ni le-au şters e „Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român*. Ea cu stăruinţele oamenilor de bine a făcut şi face mult biue şi folositor pentru neamul românesc a cărui mamă ocrotitoare este.PAnă acum, această „Asociaţiuneu numai pe Ardeleni 'i-a ocrotit Acum însă ’şi-a lărgit hotarele muncii şi ajutoră până la Tisa, până unde mai e naţie românească. Că bine a făcut, aceea ce a făcut, n’avem lipsă să ne îndoim, ci să ne bucurăm, că ne-a adunat pe. toţi şi ne a unii ca într’un singur snop. Anul acesta îşi va ţină obicluuita adunare la Lugoj, în Bănat, la praznicul Sf. Mării.Anul acesta acolo să vor aduna Românii şi să vor sfătui asupra mijloacelor prin care am putea să înaintăm mai cu repeziciune şi cu mai puţine greutăţi.Rugăm deci şi noi pe mulţimea de cetitori ce-’i are „Foaia Poporului" în Bănat, ca să se adune la Lugoj, căci mare folos vor trage, nu numai pentru minte, dar’ şi pentru inund.La Lugoj dcci fra ţilor Români şi îndeosebi voi, fra ţilor bănăţenii„cumetat ca să te supună.. şi tu ai fost „mormăntul lor... Potopul Asiei a vrut Bă în- „ghită lumea... şi tu ’i-ai pnB stavilă... Un „neam de resboinici a rtvnit la turmele tale... „şi la grâaele aurite ale holdelor tale... şi tu „ai legat pe răsboinici câte doi doi., şi tu ai „arat cu dlnsii ţarina... şi ai sămenat cu sân- „gele şi cu sudoarea lor dum brava roşie, pă- ,, durea sângelui".38.Cum te-ai vestejit, floare a libertăţii? într’o zi vruseşi se te odihuesti ca omul obosit dn muncă... şi ficiorîi tăi cei vicieni făcură sfat rău Intre dînşii... cugetul nedreptăţii şi al domniei întră în sufletul lor... şi rîvniră la armele şi la avuţia fraţilor lor... Zavistia sămenă sămânţa gâlcevelor şi a împărecherilor din casă... ficiorii tăi te muşcară de ţtţă, o ţeara mea, şi-’ţi făcură rană mare... Străinul puse piciorul seu pe pieptul teu ca se te nâ- ba şească... şi dete la mânile voinicilor tei furca în locul paloşului... ş i tu te lisa şi de bucăvoe în mânile celor-ce nu putuseră a te birui!...Români, chibzuiţi bine.Câteva zile ne mai despart de vremea, când şcoalele se deschid din nou, ca cu drag se primească în sîuul lor copiii dornici de învăţătură şi de înaintare. Părinţii cu iubirea în piept pentru scumpele lor odrasle, munciţi stint de gândul, cum se facă şi în ce chip se lucre, ca mai bine să-’şi crească copiii. Fiecare îşi alege cărarea, care ’i-se pare mai potrivita, pentru-ca mai bine şi mai de vreme să ajungă la ţînta de toţi dorită, la fericirea scumpilor băieţi.Sunt multe şi felurite cărările vieţii şi drept aceea multă chibzuială trebue unui părinte, ca din toate acestea Bă aleagă pe cea bună, pe aceea, care, cu vremea poate se ducă la îndestulare, la fericire pe copilul, care neputăndu-’şi da seama acum de rostul vieţii, merge pe acolo, pe unde părintele îl duce.E foarte grea această sarcină a părinţilor şi tocmai pentru aceea folosim prilegiul, ca acum tn preajma deschiderii şcoalelor, să dăm sfatul nostru tuturor părinţilor, cari doresc fericirea fiilor lor !Trăim ln astfel de vremuri, când fără de a trece cât de cât prin şcoală nu putem aştepta un traiu mai bun. Şcoala este astăzi temelia vieţii, căci numai prin ea putem să ne câştigăm învăţătura, cu ajutorul căreia să putem mai uşor purta sarcinile vieţii.Datorinţa fiecărui părinte este dar a-şi duce copiii la şcoală.Pe cât de bună faptă săvirşesc părinţii prin aceea, că îşi poartă copiii la şcoală, pe atât de rele urmări poate avă, dacă li ţin aici fără chibzuială.Deobşte la noi aşa se face, că du- căndu-’şi un părinte copilul la şcoală, cel dintâiu lucru la ce se gândeşte este, ca s i facă domn marc din băiatul seu. Nu să mai Întreabă, dacă băiatul are înclinare cătră şcoală; nu mai chibzu-39.în şesurile tale duşmanii corturile ’şi-au întins... Mândria numelui tău a căzut, precum cade de pe deal stejarul cel bătrân, şi nu-’ţi lăsară de a răsufla numai atât aer, pe cât se îndurară ei... Domnii şi boierii tăi îngenuu- chiară dinaintea lor!...40.Erai un trup cu vieaţă şi ai ajuna umbra morţii... resboinicii tăi s’au făcut muieri, boierii tăi robi ai duşmanilor şi steagul teu perl dintre steagurile naamnrilor!Pentru-ce te mai frămenţi oare? îţ i e dor de vremea veche?... Vre-o rază din slava trecută venit-a să lumineze fruntea ta ? ...Nu... L-i de durere!...41.Mândră şi vitează erai în bătălii, o ţeară română... cu greu şi cu anevoe era a te birul... Ca se -’ţi sugă sâagele, ficiorii tei cei blăstă- maţ: te deteră în prada duşmanului. Neamurile ce pismaiau puterea ta şi numele teu cel falnic se legară între ele şi ziseră: „Haiieşte, dacă el ca părinte, fi-va oare bt stare să ajute pe ffiul seu, ca cinstit s6 poată trăi vre-o 12— 18 ani la şcoală? Toate aceste le lasă în voia sorţii şi el numai de un dor e stăpânit, de acela, de a-’şi vedk copilul mare, învăţat şi între cei dintâiu domni. Aici zace toată greşeala părinţilor şi aceasta este pricina, că mulţi dintre băieţii cari au fost daţi la şcoală la urma urmelor s’au ales cu ştreugăriile şi cu nenorocirea, aşa, că na sânt nici plugari, nici domni.Bine trebue deci se chibzuiascâ părinţii şi deschizăndu-’şi ochii se vază, câ nu numai domnia este singura cărare prin care poate cineva s i ajungă la fericire. SClnt sute şi sute de cărări, tot atât de bune, pe cari mergănd, la bine putem ajunge.La noi Românii, mai ales acum când puţin bătute sflnt feluritele cărări ale vieţii, câte soiuri de munci cinstite ne aşteaptă, ca la îndestulare fă ne duci.îu ziua de azi, când nouă ne lipseşte aproape cu desăvlrşire pătura de mijloc a oamenilor, adecă aceia, cari puşi sânt să stee Intre domni şi între plugari, între inteligenţă şi ţerănime, meseriaşii şi neguţătorii; biue ar fi să ne dăm silinţa să câştigăm astfel de oameni, să f a « a din copiii noştri meseriaşi şi neguţători.Spusani cu alte prilegiuri şi mii zicem şi acum, că mari şi bune sflnt foloasele meseriaşilor şi mai cu seamă al negoţului.Când am avă noi meseriaşii şi neguţătorii noştri destoinici, ca prin un laaţ puternic ar lega ei pe domnii noştri ca ţeranii noştri şi atunci toţi un trup biae închegat am fi şi Doamne bine am pctJ trăi, căci tari fiind, duşmanii nu ne-ar mai pute nimic strica. Am întoarce toatl puterea noastră de muncă într’acolo, c* să Înaintăm, să ne luminăm şi cu îndestulare să trăim.Un lucru însă trebue lăm urit: Cei mai mulţi diutre noi cred, că pentru isă sdrobim acest cuib de libertate!* ... Ek te orbiră do ură şi de zavistie: puterea ta î< toci, pilită de trupul tău însuşi... şi trei urlaţi: Turcul păgân, Neamţul mişel şi M uscalul sălbatec, se aruncară asupra trupului ten şi C tăiară în bucăţi şi împărţiră între sin e ca pe nişte turme pe ficiorii tăi...42.Mult mai nainte păgânul z ise se : „Ca s i „sdrobesc acest trup ce me îngrozeşte şi n» „ameninţă, să dau drumul asupra nem enii- „cilor m ei...“ Şi mulţime de Greci calici, li- pedaţi de Domnul, ca un nor de lăcuste trecură mările şi se asvîrliră peste tine, o ţean mea, şi sapserâ sângele teu l E i aruncară pe copfii tei în besnele întunerecului... şi nurnefe lor perl cu tine! Erai liberă., ş i t e pos^n în lanţuri... Erai bogată... şi se îmbuibară & carnea ta, ca nişte lupi flămânzi... erai vitează— şi înfipseră mişelia în inima ta... E rai vrednică şi lăudată... şi ajunseşi defăimată... t s u curată, şi te pângăriră cu tâlhărie şi cedau- nezeire!Nr. 33 F OAI A P O P O R U L U IPag. 259fi meseriaş şi neguţător este de ajuns, dacă ştim scrie şi ceti mai binişor, încolo nu ne mai trebue nimic.Asta e pricina, că noi nu prea avem măiestrii şi neguţători, fără numai „cârpaci “ şi „speculanţi fără preţ . Nu aşa înţelegem noi aceste doufi feluri dc muncă !Pentru-ca cineva s6 poată deveni odată măiestru bun şi negustor destoinic, care sfi se poată învîrtl cu dragă voe printre domni şi asemenea lor fiind sfi poată lua parte la sfaturile lor — pen- tru-ca sfi ajungă aceasta, de lipsă este, ca înainte de ce s’ar fie apucat de măiestrii, sau negoţ sfi ti cercetat şcoala cel puţin 4— 6 ani. Cu cât stă mai mult la şcoală, cu atât mai destoinic om va eşl din el.Ou aceasta credem că am spus, cât aveam de gând Bfi zicem cu acest prilegiu. Noi ara atins numai, cum şi ce ar trebui se facă părinţii — d-voastră apoi judecaţi, pe temeiul celor spuse.Chibzuiţi bine acum cu prilegiul deschiderii şcoalelor şi lăsaţi-vfi de gândurile greşite!Creşteţi copiii voştri pe toate cărările vieţii. Faceţi din unii domni, din alţii meseriaşi şi neguţători, din alţii altfel de muncitori şi crede-’ţi-ne, că numai In chipul acesta puteţi sfi le asiguraţi un viitor bun — numai ln chipul acesta folosiţi naţiunei şi aduceţi obolul vostru pe altarul sfânt al sfintei iubiri de neam.VaMtc V. Onvatld.J -'ard fi pTOCCH. Dl Aurel Ciulo din Blaj, e tras Jn cercetare ţi tn 28 80 va ţină procesul tn Alba-Iulin. Procesul e pornit pentru „aţîţare*. Do po acum Ii vedein sflrşitul 1 O osândă grea pentru nevinovăţie.I*roccH „T r ib u n e i*. „ TW/ww*. atât de îndrăgită de cătră procurorii ungureşti, Ya fi din non după înaintea Curţii cu juraţi din vestitu l Cluj. Procesul pornit pentru un articol Intitulat ^Biserica fi Şcoala“ se va ţină tn 29 Septemvrie. Eată cam se poartă Maghiarii, pe care unii Români vreau se-’i îndulcească în preţul vinderii, programului partidului naţional român.43.Sângele ficiorilor tăi s ’a stricat şi inima lor a putrezit.. Când erai tare erau şi ei mândri de tine... dar’ de când s’au amestecat cu acei mişei şi cu cei vicleni s’au făcut şi ei vicleni şi mişei...44.Tu eşti ca corabia fără cârmă bătută de fu rtu n ă .. şi vâslaşii cei răi, ’şi-au însuşit dreptul de a fi cârmaci, te duc dintr’o nevoe în- t fa lta şi mai mare, şi din fără-de-lege.... Iarba se usucă pe unde calcă ei... înţelepciunea lor e minciuna... isteciunea lor jefuirea... faptele lor, faptele iadului... Ei au supus sub jugul clădi pe poporul teu şi au ofilit fruntea ta... Stins*au candela cu suflarea lor împuţită de fără-de-lege.... Ce vei zice, o patria mea, când vei grăi?.... Ce vei face, t&nd va veni ziua dreptăţii?....45.Jalnic e cântecul teu, Româncă copiliţă!... Ce zice? Ianicerii spurcaţi trecut-au Dunărea? Tătarul cel fieros, împrăştie oare spaimaInvetătorii români?islujbaşii statului.Din sudoarea poporului român tiăesc o mulţime de slujbaşi, cari toţi împreună au datorinţa de a se îngriji de bunăstarea şi fericirea acelui popor, de pe a cărui spinare trăesc.în „fericita“ noastră Ungarie însfi lucrurile merg întors, căci chiar aceia, cari trag cele mai grele plăţi de pe spinarea poporului român, chiar aceia zic, se îngrijesc mai puţin, de soartea poporului apăsat; ba în semn de „ recunoştinţă “ , pentru-că blândul popor român fără cârtire şi şovăire, cu drept şi fără drept plăteşte tot ce ’i-se cere, — slujbaşii cei „învfiţaţi" ai stăpânirii ungureşti vfid în fiecare Român un duşman neîmpăcat al neamului ungnre.se şi de aceea cearcă pe toate căile a-’l nedreptăţi şi a-’i amărl zilele.Pe cel-ce ar avfi cutezanţă sfi-’şi facă datorinţa faţă de poporul de pe a cărui spinare trăeşte, slujbaşii stăpânirii nu încetează de a-’l p r ig o n i .Dintre toţi slujbaşii plătiţi de popor, cei-ce lucră mai mult pentru binele poporului sânt p re o ţ i i şi în v ă ţă to r i i . Şi poporul totdeauna s’a mândrit şi se mândreşte cu astfel de oameni, despre cari s’a încredinţat, că lucră pentru bi- nelc lui. •Din pricina nceasta toate privirile slujbaşilor statului sânt îndreptate asupra lnvfiţătorilor, cari sflnt luminătorii poporului, ba îşi ţin de drept a dispune peste învfiţătorime.Dacă învfitâtorul dovedeşte prin fapte cinstite iubirea dc neam cu care datoreze poporului seu, este p îrît chiar şi de cel mai de jos slujbaş de stat, şi rar se întemplă, că în urma celor mat neînsemnate şi netemeinice p ir i şi acuse sfi nu fie dat cu fa m ilia pe strade, fără nici o milă. ___________în tot locul? Leahul venit-a să-’şi iBbândească de răsboaiele perdute, şi Ungurul să-’şi adune oasele risipite ale ostaşilor Bei?... Logodnicul tău luat-a din cniu paloşul părintesc?... Cân- tă-’ţi cântecul...46.Doină şi ear’ doină! Cântarea mea e versul de moarte al poporului... pământul ii e de lipsă... şi aerul îl îneacă... Văzut-am flăcăii scuturându-’şi p letele... fruntea lor a se încreţi înainte de vreme... florile de pe capul copilelor a se veşteji... şi poporal a căuta în beţie uitarea năcazurilor... Trist e cântecul în sărbătorile satului: „Biru-'i greu, podvada-’i greal...a Bătrânii îşi ascund ochii plini de lacrimi... bărbaţii stau obidiţi... cântecul se sfîrşeşte afurisind şi copiii blastămă naşterea lor... Poporul e stâlpul pământului; fiecare părticică de pământ e văpsită cu sângele lui... Şi într’o zi n i-se zise: „Munceşte „de dimineaţa până în sesră... şi rodul muncii „nu va fi al tău... Tatăl teu ’ţi-a lăsat de „moştenire o ţerînă.. tu te vei bucura de „dînsa.. ea va fi a ciocoiului, şi tu vei trăiDacă un slujbaş, ungur ori botezat în apele Iordanului unguresc, a putut face vre-un rfiu vre-unui om cu trecere la Români, cei dela cârmă îl numfiră pe acel slujbaş, de om bine-vrednicit şi de un bun „ patriot “, ceea-ce pe limba românească se poate tălmăci mai bine cu „bun patrihoţ*.După „înţeleapta" ocârmuire ungurească, traiul unui învfiţător cu şi fără familie, atîrnă până chiar şi dela cel din urmă slujbaş al statului.Organele cele mai sigure, prin care stăpânirea ungurească îşi capfită ştirile despre învfiţători, sânt unii prim ari rătăciţi, unii Români cu inimă stricată, cei mai mulţi însfi străini pripăşiţi prin satele noastre româneşti.E de ajuns, ca un învfiţător sfi stee rfiu cu primarul ori cu alt slujbaş, care ’şi-a câştigat „vrednicii" înaintea Ungurilor şi viitorul lui şi al familiei lui se fie sdruncinat şi nimicit. Şi aceasta, pentru-că primarul cu celelalte organe ale statului se ajută împrumutat la lucrurile mişeleşti ce le fac naţiunii române.Astfel de primari, poate din ură personală cătră învăţători, pentru-că nu s’au lăsat a m ă g iţ i de primari, ca sfi-’şi poată ajunge mârşavele lor scopuri, lucră la nimicirea lnvfiţătorilor pe toate căile iertate şi neiertate; ba, ca se poată ajunge la ţtntă, mai cer ajutor şi dela cei mai hotărîţi duşmani ai naţiunii române: dela organele statului, carc înse- toşate după pradă, îşi împlinesc cu „vrednicie" şi „mândrie" diavoleasca lor poftă de rfisbunare, a tot ce e românesc.Vai de lnvfiţătorii a căror salare, a căror plăţi au ajuns sfi sc scoată de cătră astfel de primari, căci sânt în restanţă din ani peste ani. Şi stăpânirea maghiară nu numai că nu-’şi face datorinţa faţă de astfel de primari, ci încă îi socoteşte de prim ari „vrednici! “Când Maghiarii s’au putut înălţa până la atâta „înţelepciune", ca pe temeiul acestor putregaiuri se facă rfin oa-, robind vecînic lui... trupul şi SHfletul tău vor „ f i ale lui... vei plăti aerul ce răsurti... vei „plăti locul unde soarele te poate încălzi şi „un loc de îngropăciune în mormântul unde "zace maică-ta... vei plăti dreptul ca sS-’şi „creşti vaca ce hrăneşte pe copţii tăi şi boul ”care te slujeşte... Trupul tău se va gârbovi „de greutatea m undi şi de bătaie... în loc de „somn vei priveghia muncind şi partea ta de „libertate va fi ocara“... N işte venetici de sânge străin zisu-ne-au în limba lor: „Al „nostru e pământul şi acei-ce locuesc pe dtn- „suL.. ale noastre câmpurile... ale noastre dealu r ile ... ale noastre cătanele, satele şi tîrgu- „rile, colibele şi palaturile. Tu ai fost pute r n ic şi viteaz In luptă... dar’ puterea ta s’a „tocit de sărăcie şi de stricădune... şi noi am „cules rodul vitejiei tale... îţ i tot zic că eşti „un popor!... Traiul tău e chinuirea şi drep- „tul tău bătaia... plăteşti şi munceşti şi munca „ta inrodeşte pâmentul ce ’ţi-s’a răpit.. Toţi „îşi bat joc de sărăcia ta... şi slojile slugilor „calcă peste trupul teu... Cei-ce zic «â stlnt „aleşii tei cresc în bogăţie şi în boierie, şijPag. 260 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 33m enilor de b ine şi cu trecere îu a in tea neam ulu i rom ânesc, apoi nu avem să ne m irăm , dacii ura între U nguri şi cele la lte neam uri, în loc d e a scădea, creşte pe z i ce m erge. Şi aceasta, căci s ’a d oved it prin fapte, că ceea-ce e bun şi fo lositor pentru naţionalităţi, pentru U nguri e ştrieâcio^; ba e chiar „crim ă", după cura le place lor a o numi.în văţătorii rom âni, cari îş i îndeplin esc cu scum pătate datorinţa de învăţători şi lăţitori ai lum inii, sunt socotiţi de vânzători de ţe a r ă ; ear’ uDii primari, cari fără m ilă belesc poporul şi fac a tâ tea mişelii, sâ n t socotiţi de «buni patrioţi" , şi aceasta pentru-că au obrăznicia se p î- rască cu m inciuni pe ce i-ce nu le pot suferi m i;e liile . atob.D e ale politicei.R om ânia.in timpul din urmă s’a scris foarte mult despre România. Prilegiu Ia acestea a dat multele visite ce sau făcut din partea Regelui Romanici. Regele Carol al României a făcut acum earăşio căletorie la Viena, unde s’a întâlnit cu ministrul pentru trebile din afară ale împărăţiei. Despre această căletoric se zice, că ar fi făcută cu plan şi anume nu pentru a sc lega alianţă între România şi cele trei puteri, ceea-ce— zice-se — s’a făcut de mult, ci pentru-câ Regele Carol se stărue, ca se, căpetăm şi noi Românii din Ardeal şi Ungaria, drepturi. Regele Carol înainte dc a pleca la Viena s'a întâlnit cu un bărbat de stat al împerăţiei noastre, cătră carc a zis, că trebue se fie prietenie între România şi Austro-Ungaria, mai ales în faţa celor-ce se întâmplă şi se pregătesc îu Turcia. «Dc altă parte insfi«, a zis Regele Carol, »e fapt, că Românii din Ardeal şi Ungaria au drept se sc plângă, pentru-ce nu se poateînvinovăţi în tr’atâta stăpânirea, ci mai mult slujbaşii dela comitate, pentru ura lor faţă de Români. De aceea stăpânirea ungurească se înfrâneze pe acei slujbaşi şi se dee Românilor drepturile ce li-se cuvin, şi numai aşa se poate lega prietenie între Unguri şi Români».A u s tr ia .Muncitorii socialişti din V i e n a , septemâna trecută au ţinut o adunare, cu care prilegiu au năpădit asupra căsii sfatului orăşenesc, pentru-că membrii acesteia au adus o hotărîre prin care 25 de mii de florini se se cheltuiască cu prilegiul sosirii în Viena a Ţarului Rusiei. Muncitorii au aretat semne de nemulţumire şi pentru aceea, că se aduc închinăciuni şi se fac tămâieri asupritorului dom nitor dela Mează-Noapte.F r a u d a .jDomnitorul Francezilor a ţinut o cuvântare în chilia cea mare a camerei comerciale din oraşul Lorient. Cu prilegiul acesta s’a întâmplat, că un ficior — o calfă de păpucar, cunoscut ca mare a ţîţă to r socialist — ’i-a întrerupt vorbirea: «Vorbeşte minunat» — a zis muncitorul — »dar’ trebue pus capet muncii pe care o sevîrşesc robii tem niţelor. Vorbesc în numele păturci m uncitorilor». După aceea ’l-au mulcomit, ear' prcsidentul Republicei franceze Faure astfel a grăit: »OmuI acesta poate are d reptate; dar' ar fi putut grăi mai dom ol«. Când se plece Faure, muncitorul socialist din nou 'l-a agrăit şi ’i-a atras luarea aminte asupra acelei munci, lucrări şi concurenţă, pentru care muncitorii atâta au de a suferi. Faure într’accstea ’l-a în tre ru p t: «Treaba accasta e dc însemnătate şi me priveşte, voiu şi ave de grije, ca ocârmuirea se sc îngrijască de aceasta. Numai cât s'a prea născocorît; cu gură marc se pot strica şi isprăvile cele mai bune. Eu înse nu voesc ca se fie vre-o deosebire intre pătura de jos, între ţerâ-„ţie Iţi e frig şi copiilor tei foarae!... Ei fac Blegi, dar’ nu pentru dînşii, ci numai împotr iv a ta ...“ Doină şi ear’ doină! SQoteinpribegi Jn coliba părintească... şi străini in pămentul nostru de naştere!... Dar1 tn câmpie «Ţeşte, şi pe deal earăşi creşte o floare pentru popoarele chinuite... Nădejdea!47.Era odinioară un neam de fraţi născuţi tot dintr’o mumă şi ilintr’un tată... şi fraţii fie iubeau Intre sine şi creşteau în avuţie şi fericire.. Turmele lor nenumărate, ca stelele de pe cer, păşteau în câmpiile întinse... vecinii pismueau unirea, puterea şi bogăţia lor, dar’ Ie era teamă de dînşii, câci bărbăţia lor Ii Ingrozia. Şi astfel aueşti fraţi trăiau fericiţi, e i şi copfii lor, In moştenirea cea mare rf- masâ dela părinţii lo r .. Când vre-o nevoie venea într’o parte, ei alergau cu toţii într’a- eolo... cădeau cu toţii împreună când vijelia mare îi dobora, dar’ se r;d;cau earăşi cu toţii împreună şi isbândeau... astfel ae pleaeâ ş i* e ridic» în timp de viscol vîrfurile codrilor... După-ce trfciră într'aeest chip vreme multa,nepoţii lor ziseră intr’o ?i între dînşii: Pen- „tru-ce so mai trăim amestecaţi unii cu a lţ i i; „bai, mai bine, se ne împarţim moştenirea „părintească şi fiecare se iee o parteu... Atunci traseru cu funia şi îşi împărţirâ moşia In mai multe părţi, una la Mesză-zi, alta Ia Apus şi 8lta la Meazâ-no.ipt?... s i pară şanţuri şi pase r i rîurile şi munţii hotare... şi de atunci fraţii nu se mai puteau vedă între sine. . şi vecinii Be umplură de bucurie... Nu trecii mult şi fiecare, şezâud închis In m oşii sa, ajnnse că copiii din aceiaşi părinţi uitară de tot unii de alţii şi, deşi vorbeau tot o limbă, dar’ nu se mai înţelegeau... şi când ana din ramurile acelui neam cu vreme se sttnse în- necată î i vecini, ceialalţi fraţi nu simţiră nicio durere... căei acum erau străini şi duşmani între dînşii... Şi aceste neamuri care încă se numesc intre sine Români, în ochii celoralalte popeare erau numai nişte seminţii rătăcite, al căror -zvor s’a stins din ţinerea de minte a oamenilor! ,,,nime şi îatre presidentul Republicei franceze». Cu acestea apoi ’i-a întins mâna, pe care muncitorul a scuturat-o cu putere. Mulţimea încântată de vorbele domnitorului ţerii franţozeşti, striga: » 7 răească « /S e rb ia .Nu-’i ţeară pe rotogolul pămentu- lui mai săracă, ca şi Serbia. Slujbaşilor ţerii mai bine de un sfert de a* de când nu li-s’a străcurat din lada ţerii, nici măcar o para chioară, din plata ce după drept li-se cuvine. Acum ne vine ştirea, că arendaşii cărnii pentru ostăşimea sârbească, au încetat de a mai da carne, fiindcă de luni de zile n’au mai căpetat parale dela lada ţerii In urmarea acesteia, bieţii soldaţi trăesc numai cu pită goaki şi cu — aer curatC reta .După încunoştiinţările trimisului englez la Creta, Mohamedani ferecaţi în puşti şi alte arme au năpădit asupra mănăstirii numită a «Sfântului Ioam, carc se află în cetatea Annapolis şi in care mănăstire Turcii au om orît 59 bărbaţi, fem ei şi cofiti. Afară de aceasta au jefuit şi ars ./ biserici, ea r’ pe un părinte ’l-au ars .ln 9 ale lunii lui A ugust o corabie grecească zătonită de 200 oameni, care ducea în Creta o grăm adă mare de praf dc puşcă, în drum s’a întâmplat, de s’a întâlnit cu altă corabie de resboiu, aceasta înse de a Turcilor. Aceştia au cerut Grecilor, ca se se dec prinşi şi legaţi, înse nu li-s'a împlinit voia, căci Grecii le cunoşteau* păpara şi erau mâncaţi de ci până dincolo. Grecii decât se se dee legaţi, mai bine au pus foc Ia pravul cel de puşcă, încaltea, se peară cu toţii. Grecii au şi perit, ear’ dintre Turci, câte unul doi au mai şi scăpat cu vieaţă, cum am zice cu doue coaste rupte. întâmplarea aceasta a dat naştere Ia o m arc ferbere între Grecii din A tena şi din ţ^ ra , cari acum ţin slujbe şi parastase in amintirea şi pentru sufletele celor 200 de viteji.G e rm a n ia .M axim ilian , prinţul săsesc din D resda , părâsindu-şi traiul cel bun şi lumea cea din afară cu toate plăcerile şi minunăţiile ei, a în trat în şirul călugărilor, pentru a-’şi petrece zilele câte îi va rindui Cel de sus, în rugăciuni şi în frică de Dumnezeu. Dumineca a fost septem âna a ţinut şi o predică în larga biserică din oraşul Dresda, care a fost ticsită de lume în cel mai lar£ înţeles al vorbii. A cuventat despre surdo-mutul din S. Evanghelie, sbiciuind muţenia »înveţaţilor« din vremile noastre, cari nu mai ştiu frica de Dumnezeu. Mulţimea a remas cu inima mişcată de înţeleptele cuvinte ale călugăritului prinţ.F O A I A P O P O R U L U I Pag. 261Năpastă.în septemâna trecuta poporul muncitori fost snpus Ia o grea încercare, la .certarea lai Dumnezeu8. Vifor şi furtună, ploaie şi grindină au căzut pe luncile bieţilor muncitori şi le-a nimicit totul, rodul ostenelelor lor de peste vară. Bătrânii povestesc, că In vieaţa lor nu li-a fost dst să raai vadă aşa «ti. ear’ cei mai tineri, cari ’şi au pus în pjsâat sucul ostenelelor lor, sftnt acum pe- liari Je foame şi aşteaptă acum milă dela tii mai avuţi, milă, care se le mai astîmpere fosaiea şi se le ridice întră câtva greul nesurilor, ce cu greutate de stâncă apasă iîapra umerilor lor. Fie-ne deci milă de cei fosiţi şi nenorociţi şi să le întindem m ină de ijstor.In cele următoare Yom înşira părţile şi ceaunele nenorocite: In comunele Mărgău, 5.%-rîf, Ciula, Bute/ti şi altele, pe la 8 ore, în n a de 11 August a început o furtuni groapă, căreia ’i-a urmat o grindină aproape de Eirimea nucilor şi In câteva minute a nimici semănăturile, care în acest an au fost bsrte frumoase. Poporul, care geme sub poara atâtor dări şi năcazuri, este aproape des- •liejiuit, văz3ndu-se lipsit de ceea-co îi este a i de Iip?ă, de pâne.în Şermaşul-mare, vântul col mare a crpai vre-o 16 c ise , şuri şi altele. Bucatele c îost nimicite. In Berchis, pe Câmpie, au irst şi oameni jertfă potopului celui groaz- m. Vite încă s’au prăpădit multe, sămână- înle toate n'au Bimicit. In Agârbiciu cu- ETEele şi ovfisul au fost nimicite, ear’ ar- rri au fost doboiîţi Ia pământ. In Pesac f-iiina n’a dăinuit decât 2 —3 minute şi c -1 n a fâcut etricăciunc.Mari pagube a pricinuit şi în Şard, pe-a şi Bucerdca-vinoasă.în Aba/aia, vântul a nimicit turnul bi- înoi ungureşti, aşa că clopotele au căzut ta « r ic i . îu Bdgtlu Iftogă Aiud în vre-e câ- t i minute întreg ţinutul a îmbrăcat haină ‘ u rn i. Paguba treco peste 35 mii florini, «trogurii nu se vor mai face 3 — •! ani.Tot astfel de vesti sosesc şi din coinu-i i Sxbpădure, figmendiu Chimtttlmcul-de- şi Boziaş.Din comuna, /isinip economul Ioan ■naţia ne scrie, că pe acolo încă a bătut şi a cotropit tot. Grindina era de ir la e a ouelor de găină.Din Laslfinl-român, dl Romulus M. Albu s scrie, că pe acolo încă a căzut grindinăi rifor. Toate sămânăturile sftnt nimicite, -rirdina a spart şi capetele oamenilor; cei e d j i ’i-a apucat la hotar, toţi sftot bolnavi, ic la patDeasemenea au fost pustiite hotarele ~ s r e io r Turda, CrisUir, Poiana, Ghiuş, Grind, Aiudul-de-sus, Aiud, Ciumbrud, Băgă», Lofadca-maghiară, Hopârto, '.—ia. Ctslelec, Şcrmaşul-mare, Lumperd, Brad- Archiud, Sânt-Mihaiu-dc-pc- Câmpie x / -St.-Mărtin, Dâmbău, Adămuş, Boziaş, Cuş-Sevcă, Ganfallu, Mica, Cdpâlna, | ilrpia, Cuiid. Şaroş, IhaşfaHu, Sindu, i î s o Întreagă familie s’a nenorocitprin da- ’-^area, ci3ei din pricina po voiului celui mare. Prin Bucovina şi România deasemenea nenorocit multă lam e, care a remas fără pâne. Din comuna bretea , comitatul Ciuj, p n - cnnitoarele: „DIe Redactor! U n p o 'vn. groazMc s'a descărcat asupra comunei \ icistre, ceea-ce e ea atât mai dureros, cu j -it eă pria întâmplarea aceasta peste 100 i sănt aduse la sapă de lemn. în 7 1. !e., seara după 9 ore, o ploaie groaznică de ghiaţă s’a descărcat asupra comunei soastre, nimicind în câteva momente roada alor 564. pămenturt, din care nici paie nu s’au ales. Paguba e noul mii fl. Me cuprinde jelea, văzând, cum aceşti Românaşi blânzi, lucrători, cumpătaţi, dar’ săraci, sunt daţi pradă foametei. Ne rugăm de toată suflarea românească, ca 6ă întindă mână de ajutor acestor nenorociţi.A u re liu C ă p u sa n , jurist.Şi nu numai din aceste locuri ne-au venit veşti triste, ci şi de pe airea, pe care cetindu-le ’ţi-se umple inima de jele.*„înduleiţii“.Gavoşdia, 30 Iulie 1896.Preoţii Fabriţius Bodea şi Teretiţie Nonu au luat parte în 19 Iulie Ia o adunare na- (ională-maghiarâ, care avea de cuget să se alcătueascâ ca partidă „naţională-maghiară“. Adunarea se deschise prin o cuvântare a dlui Razei, inspector la dominiul din Boţebiş, arătând scopul şi ţinta partidei. Dl Bodea, preot din Laz fu rugat se tălmăcească cele zise de dl lU zel, şi el nici nu respinse. începu deci câte verzi-u3cate, câte îi veni în minte, pri- mindu-le toate soţul seu Tercnţie Nonu din Mdntasa. Afiră de ei nici un intel'gent nu a luat pnrte, ba încă şi din ţerănime numai aceia, cari s’au aşteptat Ia ceva dobândă.într’adevăr, m’a surprins purtarea acea- Bta a preoţilor Bid<>a şi Nonu, pentru-că cine era In toamna trecută mai înflăcărat de iubirea naţiunii, cine se bătea mai tare pentru alegerea unui Român ca membra eomitatens, ca dl Nonu V Cine huiduia preoţii, cari „’şi-au lăsat* turma lor, şi n’au coadus-o la urna de nlegeroV Sftnt foarte curios ce au căutat d-nii preoţi la acelo alegeri, doar’ vre-un os de ros, nan un oficiu de RtatV!Vedeţi, Domnule Redactor, aşa bo predica pe la noi pasivitatea Românilor.A b o n n it n r . U lii.C R O N IC Ă .D in M a c ed o n ia . Cetită foaie din Munchcn , Allgttncint Zeitunga dă Ia iveală o scrisoare privitoare la Românii din Macedonia. „Durere — scrie „A. Z.* — îa timpurile din urmă Românii din Macedonia au fost descuregiaţi, jumătate din şcoalele lor au fost lisa te ae piară, pentru neatlmarea lor nu s’a fâcut nimic, ba chiar şi consulatul din Mo- nastir, oraşul de frunte al Românilor din Macedonia a fost desfiinţat". în Macpdonia pe lângă Români se mai afiă şi Greci şi Bulgari. Aceştia sftnt ajutoraţi de cătră fraţii lor din Grecia şi Bulgaria, şi au căpătat drepturile dela Sultanul tu rc işi, Românii însă, durere, se află aşa cum li descrie foaia nemţească. Românii şi stăpânirea din Iţomânia, ce face în faţa acestei stări de lucruri. Până când va mai privi ca nepăsare la acea coastă ruptă din trupul neamului românesc? Până când ? *T o a te le scot o c h ii, şi hainele româneşti, şi tricolorul şi numele românesc. Aşa mai zile le trecute măiestrul Ioan Raţia din Făgăraş a fost luat la goană şi ’i-s’a cerut se-’şi pună pe tabla de cătră stradă: Râcz Jânos, ca se nu-’i suD e numele întocmai ca al preşedintelui partidului naţional român, dl Ioan Raţiu. t M nrt, d a r * v iu n u î m i v o ius c h im b a f r u m o s u l m eu n u m e J ' a răspuns dl măiestru Raţ'm.*Ş i Ţ ig a n i i î i d e sp re ţu e sc . Junele Aureliu Axente din Fra ita , loeul naşterii bătrânului luptător dela patruzeci-şi-opt, Axente Sever ne scrie, că arborii miilenari au fost rupţi, încă da când ’i-au pus, căci cei-ce au bench-îtuit cu acel prilegiu, nu au căpătat destulă beutură şi astfel ’şi-au răsbunat pe „Gezau, „ Joszef“ şi „K o s s u t h dapă-eutn ’i-au poreclit pe acei arbori. — în comuna învecinată încă s’a ţinut serbare millenară şi anume de cătră doi Unguraşi şi ceva gârgiră săsească. Itomâni n’au luat parte, ear’ ben- chetuitorii au chemat Ţ'gani, cari îase n’au voit se meargă, zicendu-le: „D^cd Romanii nu merg, apoi noi odată cu capul nu mergem Până şi Ţiganii îi încungiură şi-’i despreţuesc!* 'D e c a p e la n în s itu l Vrani a fost sfioţit dl Nicolae Bilmez.*R o m â n v r e d n ic . Harnicul econom, dl Coaciu Maştei din Silimeghiu, comitatul Sălagiu a zidit o biserică pe propria d-saU cheltuială, care se va stinţl in 23 August st. n. Vrednicului Român şi bunului milostiv ti trimitem şi noi mulţumirile noastre pentra darul cel frumos, ce ’l-a făcut.♦O speţ ş i n e le g iu ir i . D'.n Aiud ni-se scrie urm ătoarele: Cu prilegiul căsătoriei lui Ilie T r if a Anica Vitan, întâmplată la 28 Iulie, s’au cântat numai cântece naţ;onale. Mirii, mergând la cancelărie s’au îmbrăcat In vestmintele cele mai ordinare şi negre. Acolo fiind întrebaţi, câ de ce nu s’au schimbat, ei au răspuns: nNu avem altele/ “ după aceea venind acasă s’au gdtat şi sau infrumseţat, după-cum e obiceiul Românului. Toţi Românii so iee pildă şi învăţătură dela aceşti miri şi so nu sa schimbe când vor merge la cununia civilă. In legătură cu aceste ve mai Împărtăşesc, că flăcăii din Aiud do multe ori au fost traşi la judecată pentru tricolorul românesc şi le-au zi* să ’1 lapede. Ei însă au răspuns: Atunci il vom lăpăda, când şt vot t l veţi lăpăia pc a l v o s t r u care răspuns nuinai spre cinste le poate sluji.A b onen t OÎJH.»Jtoc ş l s tr ă c tc . în comuna Alios au ars 2G de lanţuri de grâu, din pricina unei maşiue slabe de treerat grăunţele. Nimic n'a fost asigurat. Slujească această de învăţ celor care nu să asigură în potriva focului.*D a r u r i c r e ş tin e ş ti . Harnicul Român din Peştem, Nicolae Ilurubean a purtat toate cheltuelile făcute cu spoirea şi repararea sf. biserici. T ot d-sa a mai cumpărat şi donă prapore în preţuri deatul de mari. Pentru biserica din Veştem a mai dăruit Ana lui George Dorobanţu două cununi frumoase, precum şi unele perdele pentru uşa împărătească a altarului, în preţ de 10 fl.Femeia Nastasia Crăciun a dăruit pentru lipsita biserică din Frata un rînd de vestminte preoţeşti, în preţ de 65 fl.*L a tn e se r ii . Din Arad primim următoarele: D le Redactor! Cu durere trebue se o spun, că vina pentru-ce Românii nu îmbrăţişează măiestriile sftnt preoţii şi inviţătorii. Aceştia nu se îngrijesc ca se povăţuească părinţii băeţilor, ce şi cum se facă, se-'i îndrume pe C3lea cea bună ş i se mijlocească Intrarea băieţilor la cutare sau cutare măiestrie. Eată, noi în Arad sftntem o seamă de meseriaşi români. Pablieul român, durere, nu ne spri- ş gineşte, cum ar trebui se ne sprigineaseă. In- î veracei de români nu cdpttdfn de loc, 3şaPag. 262 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 33încât stintem siliţi se luăm s tr ă in i . Am fost siliţi se ne întoarcem cătră tovărăşia meseriaşilor de ari, care în cmend va aduce 60 copii din Secuime şi îi va înpăftl între noi. Vezi dar’, iubite popor, cum se îngrijeşte străinul de meserii! Aduce copiii din depărtare pe la noi, ca se-’i învăţam meseria şi apoi să meargă iaiăşi acasă, lăţind meseria şi întărindu-se si îmbogăţindu-se tot de pe spinarea Românilor. Rog deci pe preoţi şi pe învăţători, ca în predicile lor, pe stradă şi ori-şi-unde, se îndemne ţerăm'mea ca să-’şi dee copiii la meserii, căci numai aşa vom mai căpăta şi noi puţină putere.La meserii dar', jraţilor Români!Iu s t in O lariu , pantofar.— Măiestrul tâmplar Ioan R a ţiu din Făgăraş, are lipsă de un învăţăcel.— Iustin Olariu, pantofar în Arad are lipsă de un ucenic.*în d r e p ta r e . în unii numeri, în rîndul al treilea din art. I., a rămas cuvântul „erau“ afară, pe lângă aceea după cnvCntul pâne să se adaugă conjugaţiunea „şi“.Posturi de invetători.L a g r e e o -o r i iM ita l i .tu w ch ld ifcesu .Protopopiatul H aţegului. i>' 11 Sept.■ Băscşîi 300 c. şi 1.*; Protopopiatul Sibiiului.| 1/13 Sept.| 1. Comăţel, 300 fl. c. şi 1. 2. Nucetj 300 fl. ci şi 1. 3. Slimnic, 300 fl. e. şi 2 st.i 1. 4. Riu-Sadului 300 fl. C. şi 1. 5. Vurplr, 300 fl. c. şi 1.Protopopiatul Sighişoarei.3/15 Sept.1. Saschis, 300 fl. (în bani 230 ti. 3 st. 1. 18 fl., in naturalii 16 fi., din păment arător şi de cosit 36 ti şi c.) 2. Bundorf,\ 300 fl , c. şi gr. 3. Jacul-Romăn, 300 fl. 4. Sard, 300 fl. (150 fl. tn bani, din pământ 100 fl. din naturalii 20 fl. 1. cu 30 fl. c. şi gr. 5. Hetuiorj, 300 fl. c. şi gr. 6. Hetur, 300 fl. (în baci 280 fl. 1. cu 20 fl. c. şi. gr.în d ie c e s a C a r a n s e b e ş u lu i .Protopresbiteratul Verşeţului.1. Gherteniş, 1 post de înv. e de ocupat până la 4 Sept. v. 300 fl., 10 fl. pentru conferinţe, 20 fl. pentru lemue, 4 11. pentru scripturistică, 3 1/ , jug. pământ de arătură, c. şi gr. Pentru purtarea socotelilor bis. 10 fl. I)e)a Înmormântări 20 cr. 2. Sâm Ianăş. 300 fl. Pentru lemn** 20 H., 50 cr. 6 11. p. scripturistică, 6 fl. p. conforinţe. 3 jug. de pământ, c. şi gr. IM a înmormântări 30 cr.3. labuca 300 li., 20 ll 20 cr. i>. lemne, p. con- terinţe 10 11., 10 11. p. curntorat, 4 11. p. s rip- turist'câ, c. şi «. Un jug. de aratul r., Dela înmormântări 20 rr.Protopopiatul A vrigului.Cu terminul t!r> 11 Augiui st. ti.1. Arpaţul-superior, 300 florini, c. *1 Ş. 1. 2. hvrtg, 2 inv. 300 11 c. şi 1. 3. Glimboaca, 300 fl. (220 nj. de b. 80 fl. din alodiu). 4. Porceşti, al II-lea pOBt 300 fl. c. şi 1 5. Săcădate 300 fl.,c. şi 1. 6. Viştea superioară, al II-lea p. 300 fl. c. şi I.Protopopiatul Bradului.3/1 fi Sept.1. Blăşeni, Ctis şi Crosuri, 300 fl., e. şi 1. 2. Căitul, 300 fl. (50 din venitul ca litoral). 3. Jun cui-de-jos cu filia Juncut dc- sus. 300 fl., c. 4. I'cscera, 300 fl. (180 fl. In br.ni şi 120 H. Jn virtualii). 5. Şcsun, 300 fl.. e. ţi 1 stUnpin I 7. /.diapţi-Miltălcni, 300 fl v. ţi 1 st. I.Protopopiatul Braşovului..'1 15 Srpt.1. Măg/ieruş, In elf sa n Il-a, 300 fl., (100 fl. din alodiu, 50 din lada bisericii, f>.r> din arunc şi didartru, 10 fl. din f ş., c. 2. Herman, tn cl. IlI-n. 300 tl. tn numerar cu prospect de 400 fl., din cassa bis. ca înv. şi cantor. Banii de c. 25 fl.. g. >/, jug. 3. Ztzin, 300 fl. (100 fl. din r., venitele cantorafe 22 fl., dela bis. 178 fl. şi c.Protopopiatul Câmpeni.11 Anpiist st. n.1. Ccrtcgca 300 U. din r. şi cassa bis., e. şi gr. 2. Ldpuş 300 fl. din r. c. şi 1. 3. Neagra de-jos, 300 fl. din r. C. cu gr. 4. Poiana, Valea-verde. 300 fl. din r. c. şi gr.5. Penwrcl, 300 fl. din r. şi c. cu gr. 6. Sohodol-Peleş 300 fl. din r. şi c. 7. Vidra- medie, 300 fl. din f. ş.Protopopiatul Clujului.3 15 Sept-Apahtda, Bcdeciu. Butcne, Călata-mare, Lălian, Cojocna, Geaca, Muntcle-rece, Regojel S*meşfaUu. Toate cu salar de 300 fl. c. gr. şi 1. Petenţii au a se presenta î* vre-o sărbătoare la biserică.*) P rescu rtă r i: r. = repartiţie, c. = euartir,P -- = grădină, 1. =_= lemne, aj. de ?. = ajutor de ( stat, f. ş. — ioiulnl şcoalei. ;L a g i T e o - c a t o l i e i .tn nrchU li<’c«:K(VCu terminul 25 AtigUBt: Staţ. cantor- doc. din Fclfalău (protop. Reghinului) cu em olum entele: 60 fl. din cassa bisericii, 80 fl. clin didactru, 29 11. din stolă, 7 h p c to l. 20 litre cucuruz computate In 40 fl 60 cr., 20 11. 40 cr. din capeţi», 70 11. din venitul pământurilor cantornli, euartir Iibor în edificiul şcoalei şi grădină. — Cu terminul 31 August: 1. Staţ. doc. clin Batuiul-de-câtnpie (protop. Mureşului) cu emolumentele: Salar 300 11. 20 cr. euartir şi gr/idină. 2. Staţ. doc. din Aiton (protop. Coşocnei) cu cmolu- m entelc: Salar 300 fl. euartir şi grădină. 3. Staţ. doc. din Fiseut-Lutnperd (protop. Gătin d ) t u imolumnitek*: S ilar 300 11. euartir şi grădină. 4. Staţiunea doc. din Şoptcriu protop. Calinei) cu emolumentele: Salnr 230 fl. 100 1. cucuruz, euartir si grădină. 5. Staţ. cantor-doc. din Bociu (protopop. Morlacei) cu emolumentele: Salar 200 fl., venite stolare 23 11. 50 metrete de grâu, 50 zile do lucru usufnictul unui arător, cunrtir. fi. Staţ. do do.ente adiunct In Morlaca (protop. Morlacei) cu emolumentele: Sslar 200 <1., euartir şi gr.7. Staţ. cantor doc. din Molosig (protop. Morlacei) cu em olum entele: S.ilar 236 fl., venite Btolare 10 11., usufructul alor 2 grădini, 30 metrete de bucate. 8. Staţ. cantor-doc. din Pocni (protop. Morlacei) cu emolumeutele: Salar 231 fl. 74 cr., venite stolare 17 fl. 30 cr.. 22 metrete de bucate, usufructul unui fânaţ şi al nnui arător, 17 zile de lucru, euartir şi grădină. 9. Staţ. cantor-doc. din Traniş (protop. Morlacei) cu emolumentele: Salar 142 fl. 50 cr., venite stolare 25 fl., usufructul alor 5 jug. 1042°D , 5° lemne, 50 metrete de bucate, 50 de zile de lucru. 10. Staţ. doc. din Vişag (protop. Morlacei) cu emolumentele: Salar 272 fl. usufructul unui fânaţ de 1 jug. 1120°a , 4* lemne. 11. Staţ. doc. din Mihalţ (protop. Akidului) cu emolum entele: Salar 300 fl., euartir şi grădină.12. Staţ. castor-doc. din Odvcrcm (protop. Aiudului) cu emolumetelne: Salar 235 fl. 50 cr. venite stolare 12 fl., 75 metrete de cucuruz, 25 zile de lucru. 13. Staţiunea can- tor-docentă din Pata (protopopiatul Coşocnei cu emolumentele: Salar 188 florini, venite) stolare 19 fl., din realităţile şcolii 38 fl., 54 metrete de cucuruz, 30 zile de lucru, euartir şi grădină. Cu terminul de 20 August: în Şamşudul-cU-câmpic (prot Mură- şului) Salar 300 fl.! POSTA REDACŢIEI.D-sale Aureliu Axente în Frâua. Pentru po ţ >Dorul Românilor» te-ar virî numai în temniţă, aceea nici nu o publicăm. Altele, ţinute în ton i domol, cu plăcere.Corespondentului din Chiuşa. Poporul de ac nici nu e vrednic de alt dascăl mai bun, dacă lăsat ameţit de liurca pe care le-a dăruit-o ce! avea se fie ales. Slab sat şi slabi oameni! A rău de neamul românesc, când toate comunele ; fel 'şi-ar dirigui viitorul, cum ’şi-l dirigueşte c«mi d-voastră.D-sale R. A. în L. R. Poesia * Românit A ţearâ* — nu o mai tipărim eară. — Anecdota nasul Ţiganului, dacă o vei căuta nu airea, ci ci în >Foaia Poporului* şi o vei afla. De altmintr< »cu dragoste şi voe bună!*D-sale I. B. în C. Ai primit carta poştaliD-sale Laurenţiu Bran, preot în Seplac. I miţi mulţumitele noastre pentru invitarea, pe c durere, în împregiurările In care ne aflăm, nu o tem îndeplini.D-sale Ioan Bota, înv. în Cetea. Manuscri; ’l-am primit. Mulţumită! Se va publica. Mai s< Salutare.D-sale G. D. Poesia »Foaie verdt /c i di tu. a mai fost publicată şi e cunoscută ca şi calul breaz.D-sale Vasile Albu. Nu ştim sc fie trad Dela «Tipografia* din Sibiiu poţi cumpăra »/*'/■ romirtiU de Dr. Leo Murăşan. Costă 1 fl. fi poD-salc Zenovic H iţeganu. > Tâlcul Evan; liilor* costă 1 tl. 10 cr. legat. La celelalte r.i ştim preţul.D-salc Moza, inv. Scrisoarea nu am prisu• Foaia Poporului* nu c numai a Ardelenilor, d a lur.ir Românilor, cc vreau să o cetească.D-saic I. C. Preţul abonamentului fiied aş i ;>iAt »l<- neînsemnat, fonia nu se poate t r : pc nimic, foaia o poţi abona ori-câmi.D-salc I. P., preot. Lucrarea d-tale, m poate publica şi din pricină, câ limba c prea bi Cată de străinisme. D-talc şi altor iubitori de vinte >radicalc« le cităm aci poesia poporali, Ln < portul din popor arată cum să fie scrisoarea bilă* ce o adresează:».Vh 'mir j,rir /titinsau'J,('t 'm io serieTi i'.f>î iurrjra .r\> t f fo t j fâib ' l rtf,D-sale Rudolf Degro in Alba-Iulia. Nursi: anunţ sc (>oatc publica.D-sale N. L. in B. tn. Nu vc lăsaţi a~ i dc nimenea! N'avcţi lipsă dc «Ţircusul* tlin Fct Sân-Paul, Teiuş, Viştea-de.jos, Frata-ungurească. ţineri, 10 A u g u s t : Câmpeni, Veneţia-dc-jos.I}nminecu, 1,Ş A u g u s t: Mibeş.Câlindarul săptămânii.&!e Câlindarul yechiu Călind, nou Soarele răsTj ap.| Dum. a 13-a d. Ros., gl. 4, sft. 2.foa. ; 11 Mac. Euplu Diac. . 23 Filip 5 8 6 62tai 12 M.iLFotieşiAnichit. 24 Bartolom. 5 9j 6 51feţi 13 Cuv. Maxim. mărt. 25 Ludovic 5 Îl! 649i‘jx. 14 Pror. Michea 26 Samuil 5 12| 6 48!i 15 (f) Ad. Născ.de D-zeu 27 Iosif Calas. 5 141 6 40feri 1G S. Muc. Diomid j, 28 Augustin 5 10: 6 44jtb. 17 Mac. Miron 29 Tăi. c Ioan 5 17] 6 43„TIPOGRAFIA",societate pe acţiuni din Sibiiuiirplineşte tot felul de lucrări tipografice »V '.rV .-'-N'l r ’ * / v .7r., :3 •,'tl >v' :3H-V'.’; '.'jţiii^n p i nr triwurwiw 'yi* fwwijwai y mmm MWW JPWia ILIlf|3Legea veterinară.Atât primăriile comunale, căt şi fiecare econom au trebuinţă se cunoască lo};ea numită v e te r in a r a . Dl Tormay Bela, secretar de stat In ministerul de agricultură, a scos la lumină o explicare poporală a legii amintite. în această explicare se vorbeşte pe larg despre paşapoarte, de tîrgurile de vite, de boalele lipicioase şi multe alte lucruri folositoare. Reuniunea agricolă română din Sibiiu a tradus această carte în limba română poporală. Cartea se numeşte :înveţătorul Muuteanuim pârt& şesce eco n o m ilo r cele m ai de lipsă cu n o se in ţede3preL E G E A V E T E R IN A R ĂBO ALELE CONTAGIOASEstând cu dînşii la sfat în lungile seri ale iernii.DeT o r m a y B e la .(134 pag mari.)Cartea costă 30 c r. (cu porto postai 35 cr.) şi se poate cumpăra dela„Tipografia", societate pe acţiuni, Sibiiu.■X'Pag. 264 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 33"băieţise primesc ca învăţăceiîn franzelăria luiP e t r u M o g aSibiiu, strada C isnădiei nr. 44.|1952] 3 - 366[803] 47-ITI ITII---z--------- --------------- -—- --------- s—-1( La „Tipografia", soc. pe acţiuni ' In Sibiiu se află de vânzareDEEMIL BOUGAUD.TRADUCERE DEIA C O B A F IN N IC O L E SC U . Editor: I)r. E. D Ă IA N U .Pr**ţul 70 cr. (cil porto postai 73 cr.)Aceasta carte a fost recomandaţi de cAtră Exc. Sa Metropolitul Victor Mi- hftlyi Sibiiu h o alia de vânzareT A B L O U LPENTRU CAUSA ROMANA.Preţul 2 II., / v t ' ' 1 i i s i •f l ' A ;• • ! . n*.. . '-a. f i ^ \ v ' ^ ' y j ^. n 5.1 o. ' \ \ ■"•-/ , ...J AFabrică de casse.Am onorul a aduce la cunoştinţa p. t. publicului, că am m ărit atelierul meu şi am arangiat o fabrică (le casse.Spre încredinţare, că furnisez numai m arfe bună şi frum oasă, servească im pregiurarea, că vând casse fabricate exclusiv numai de m ine, şi stă în voea fiecărui a sâ convinge cu prilegiul com andelor in a te lier despre bunătatea m aterialului şi con ştien ţiositatea ex e cutării.Încredinţând p. t. publicul pe deplin , că atât la cassele noue cât şi la reparaturi şi deschideri voiu face cele mai ieftine preţuri şi voiu executa in cel mai con ştien ţios m od toate com andele, sem nez in speranţa unei c lien te le binevoitoare [950] î s —cu distinsă stimăG r iis t a v M o e s s ,strada Poplăcii-mare Nr. 8.Comunelor bisericeşti şi politice li-se acoardă şi plătirea tn rate.Pentru tipar responsabil IosifXXXXXXXXXXXXXI

Foaia Poporului

Abstract

Extracted data

Foaia Poporului

Abstract

Extracted data

Related items

Related items