OSTEOPENIA ÎN COPILĂRIE ŞI ADOLESCENŢĂ

Osteopenia, termen aparţinând patologiei copilului, este o scădere a masei osoase în raport cu vârsta cronologică, reprezentând o stare intermediară între normal şi osteoporoză. Este o afecţiune plurietiologică, cu prinzând un grup heterogen de boli ale ţesutului conjunctiv cu determinism genetic, dar şi osteopenia dobândită în diverse stări patologice care afectează homeostazia osoasă. Diagnosticul precoce se stabileşte prin măsurarea densităţii osoase prin metode imagistice noninvazive, cele mai utilizate fi ind dual-energy x-ray absorbtiometry (DEXA) şi ultrasonografi a cantitativă. Tratamentul la copil se particularizează prin necesitatea adaptării aportului de calciu şi vitamina D atât la nevoile fi ziologice ale creşterii, cât şi la cerinţele unei patologii. Tratamentul medicamentos specifi c cu bifosfonaţi ni trogenici a fost introdus la copii, dar nu este încă bine statuat. Atenţia care trebuie acordată acestei patologii osoase la copil şi adolescent este justifi cată de valoarea prognostică pentru tot restul vieţii a masei osoase de vârf a vârstei 20-21 ani