Nivelul de informare şi atitudinea față de raportarea reacțiilor adverse la medicamente

Background. The action of drugs is like a balance, on the one side being placed the benefits and on the other the risks. Each drug has a wide range of adverse reactions, so their detection, analysis and reporting have a major importance in medical practice. Objective of the study. The aim of the study is to determine the level of knowledge and attitude of physicians towards adverse drug reaction reporting and to identify impediments which lead to a low reporting rate. Material and Methods. The study was based on a questionnaire consisting of 32 questions. The attitude was evaluated using Inman's "seven deadly sins".For each questionnaire was calculated the score, each favourable and unfavourable response receiving 1 and 0 points, respectively. Total score of 70 % and more for each domain was qualified as "satisfactory" and less than 70 % as "unsatisfactory". Results. Eighty-three participants completed the questionnaire. Regarding the level of knowledge, 50,6 % have a unsatisfactory level, 65,1 % don't know how the information presented in reports is used. Regarding the attitude, 72,4 % have a unsatisfactory attitude toward ADR reporting, 78,3 % showed complacency, 89,2 % insecurity and 73,5 % lethargy. 95.2% consider reporting a professional obligation, but 44.6% consider that the involvement of specialists should be remunerated. Statistical differences were determined between the scores accumulated by the age groups (p= 0,001), while no differences were found between the groups of specialists. Conclusion. The study showed unsatisfactory results for the level of information and attitude of physicians regarding adverse drug reaction reporting. The age or practical experience of the physicians could be a decisive factor for the level of knowledge. Introducere. Acțiunea medicamentelor este ca o balanță, pe unul din talere plasându-se beneficiile, iar pe celălalt riscurile. Fiecare medicament posedă o gamă vastă de efecte adverse, astfel, detectarea, analiza și raportarea acestora au o importanță majoră în practica medicală. Scopul lucrării. Scopul studiului este de a determina nivelul de informare și atitudinea referitor la raportarea reacțiilor adverse la medicamente în rândurile medicilor, precum și de a identifica impedimentele care conduc la scăderea ratei raportării. Material și Metode. Studiul s-a bazat pe un chestionar compus din 32 de întrebări. Atitudinea a fost evaluată folosind cele „șapte păcate mortale” ale lui Inman. Pentru fiecare chestionar a fost calculat scorul, fiecare răspuns afirmativ și negativ primind 1 și 0 puncte, respectiv. Scorul total de 70 % și mai mult pentru fiecare domeniu a fost calificat ca „satisfăcător”, iar mai puțin de 70 % ca „nesatisfăcător”. Rezultate. Chestionarul a fost completat de 83 de participanți. Referitor la nivelul de informare, 50,6 % au prezentat un nivel nesatisfăcător, 65,1 % nu cunosc cum este utilizată informația din fișele de raportare. În privința atitudinii, 72,4 % au prezentat o atitudine nesatisfăcătoare față de raportarea RAM, 78,3 % demonstrând automulțumire, 89,2 % nesiguranță și 73,5 % letargie. 95,2 % dintre respondenți consideră raportarea o obligație profesională, dar 44,6 % sunt de părere că implicarea specialiștilor ar trebui să fie remunerată. Între scorurile acumulate de grupele de vârstă au fost determinate diferențe statistice (p= 0,001), pe când între grupele de specialiști acestea lipsesc. Concluzii. Studiul a arătat rezultate nesatisfăcătoare pentru nivelul de informare și atitudinea medicilor referitor la raportarea reacțiilor adverse la medicamente. Vârsta sau experiența practică a medicilor ar putea fi un factor determinant al nivelului de informare