Despre obiceiurile funerare ale nomazilor timpurii din stepele est‐europene (sec. X–VIII î.Hr.) / On the burial customs of the early nomads from the east‐European steppes (10th–8th century BC)

This article proposes an ordering of the information regarding funerary practices in the Eastern European steppe in the Early Iron Age (10th– 8th centuries BC), as well as a study of their territorial distribution. Traditionally, this area has been considered as a whole. The archaeological finds, almost entirely funerary, are attributed to a unitary culture (“ Cimmerian culture” / “ Černogorovka culture”) and to a homogeneous ethnic group (“ Cimmerians”) respectively. Apart from some general funeral practices (the treatment of the deceased, the graves structures), some habits (especially of deposition) are more clearly bounded geographically, sometimes partially overlapped, as in the case of the Dnieper basin. However, there are no compartments that would allow us to define narrower archaeological cultures. Moreover, such an approach would once again strengthen the culture history paradigm, which is dominant in the studying of “ early nomads” of the Eastern European steppes. Reconstructions based on this paradigm are actually caught in a vicious circle : starting from Herodotus'' information an archaeological culture has been defined, and the study of this archaeological culture inevitably confirms the written information. More promising could instead be the study of contexts in which different items were used in funerary ceremonies. This approach would have the advantage of highlighting the ways in which different communities from steppe or forest steppe area behaved, without levelling them under the name of one or another archaeological culture.În acest articol este propusă o ordonare a informației privind practicile funerare din stepa est‐ europeană în epoca timpurie a fierului (sec. X– VIII î. Hr.), precum și un studiu al distribuției teritoriale a acestora. Tradițional, această zonă a fost tratată global, descoperirile arheologice, aproape în totalitate funerare, fiind atribuite unei culturi unitare („ cultura cimmeriană” / „ cultura Černogorovka”) și, respectiv, unui grup etnic omogen („ cimmerienii”). Dincolo de unele practici funerare general răspândite (tratamentul defuncților, amenajări funerare), se pot constata și obiceiuri (în special de depunere) ceva mai clar delimitate geografic, uneori parțial suprapuse, ca de exemplu în bazinul Niprului. Nu se observă, însă, compartimentări care ne‐ ar permite definirea unor culturi arheologice mai restrânse teritorial. De altfel, un asemenea demers ar întări o dată în plus paradigma cultural‐ istorică, dominantă în studierea „ nomazilor timpurii” din stepa est‐ europeană. Reconstituirile bazate pe această paradigmă sunt prinse, de fapt, într‐ un cerc vicios : plecând de la informațiile lui Herodot, s‐ a definit o cultură arheologică, iar studierea acestei culturi arheologice confirmă inevitabil informațiile scrise. Mai promițătoare ar putea fi, în schimb, studierea contextelor în care s‐ au utilizat diferite elemente de cultură materială în ceremoniile funerare. Această abordare ar avea avantajul de a pune în lumină modurile în care s‐ au comportat diferite comunități din stepă sau silvostepă, fără a le uniformiza sub denumirea unei sau altei culturi arheologice.Sârbu Dorin. Despre obiceiurile funerare ale nomazilor timpurii din stepele est‐europene (sec. X–VIII î.Hr.) / On the burial customs of the early nomads from the east‐European steppes (10th–8th century BC). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°14 2018. pp. 101-132