Quelques observations d’ordre technologique et typologique sur les industries lithiques découvertes à Atmageaua Tătărască (Sokol, Bulgarie)

The site of Atmageaua Tătărască in Southern Dobrudja has a long occupation sequence, spanning from Boian A, Gumelnita A1, Gumelnița A2, to Gumelnița B. With a few exceptions, the archaeological patterns were not recorded during the excavations. The lithic industry includes 976 pieces, for most of them (72.84%) issued from the level III – Gumelnița A1. After analysing the material from level III, several conclusions arise. At least part of the knapping process was carried out locally, viz. for large and medium-sized blades. This paper puts forward the hypothesis of the presence of a workshop involving specialized knappers for level III. Blade production is predominant, and at least two reduction sequences were identified. Two types of percussion are observed : direct percussion with hard hammer (predominant) and indirect percussion ; conversely, pressure flaking technique is lacking. Tools amount to 36.56% of the assemblage and, supplemented by axes, up to 39.09%. Among the tools, the most numerous are burins (33.46%) and endscrapers (27.69%), followed by retouched blades (19.23%) and truncations (9.23%). Less represented tool groups are notches, sidescrapers, scaled pieces, retouched flakes, becs, as well as an arrow point. It is also worth mentioning composite tools (3.65%) and the reuse of old tools, which were re-shaped into new ones. The raw material is of high quality ; it is also fairly homogenous, giving preference to the local Ravno (93.54%) and Kriva Reka type of Ludogorie chert, yellow-brown and grey Upper Cretaceous flint (Moesian flint), but also a dark blue chert possibly issued fromthe middle Prut valley.Situată în Dobrogea de Sud, așezarea de la Atmageaua Tătărască a cunoscut o lungă evoluție, fiind descoperite patru niveluri de locuire : Boian A, Gumelnița A1, Gumelnița A2, Gumelnița B. Cu rare excepții, contextele arheologice nu au fost documentate. Industria litică cioplită este reprezentată de 976 de piese, din care 72,84% aparțin nivelului III – Gumelnița A1. În urma analizării materialului litic din nivelul III s- au desprins mai multe concluzii. Astfel, cel puțin o parte din debitaj a fost realizat în așezare, această producție locală fiind valabilă pentru o parte a produselor laminare de dimensiuni medii și mari. Articolul avansează ipoteza existenței unui atelier de cioplitori specializați. Producția laminară este predominantă, fiind sesizate cel puțin două lanțuri operaționale. Au fost recunoscute cele două tipuri de percuție : directă dură (dominantă) și indirectă. Debitajul prin presiune nu pare a fi prezent. Uneltele reprezintă 36,56% din ansamblul industriei litice, iar dacă luăm în considerare și topoarele, procentajul ajunge la 39,09%. Burinele şi gratoarele sunt uneltele predominante : 33,46% şi 27,69%. Ele sunt urmate de lamele retuşate (19,23%) şi trunchierile retuşate (9,23%). În proporţii mai reduse apar piese de tip encoches, racloare, piese esquillées, aşchii retuşate, piese de tip bec, un vârf de săgeată. De asemenea, remarcăm uneltele compozite, prezente în proporţie de 3,65%. Interesantă este reluarea vechilor unelte în scopul confecţionării unora noi. Materia primă nu este variată, fiind reprezentată de silicolitele Ludgorie de tip Ravno (93,54%) şi Kriva Reka, de silexul gălbui- maroniu şi gri Cretacic superior (silexul Moesic), dar şi de un silicolit de culoare albăstrie închisă. Materiile prime sunt de bună calitate. Ele sunt cu siguranţă locale, cu excepţia silicolitului albăstrui închis a cărui origine s- ar putea situa pe valea mijlocie a Prutului.Dobrescu Roxana. Quelques observations d’ordre technologique et typologique sur les industries lithiques découvertes à Atmageaua Tătărască (Sokol, Bulgarie). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°13 2017. pp. 227-259