După o scurtă introducere privind organizarea administrativă şi religioasă a Muntelui Athos şi întemeierea schiturilor româneşti Prodromu şi Lacu, comunicarea demonstrează, pe baza de documente de arhivă prezenţa elementului românesc aici încă din secolul al IX-lea. Accentul cade pe viaţa călugărilor români athoniţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi până în prezent. Se scoate în evidenţă situaţia grea a acestora, plasaţi mereu între viaţa religioasă iniţiată şi susţinută de Patriarhia Română şi guvernul român şi poziţia grecilor reprezentată prin acţiunile antiromâneşti ale Marei Lavre, M-rea care controlează şi administrează, din 1924 şi până în prezent, cele două schituri româneşti. Afirmaţiile din comunicare se bazează pe...